4 locații baby friendly în care am fost cu Amza în ultimul an. Era păcat să nu scriu despre ele aici căci ne-au rămas în gând și cu siguranță sunt primele opțiuni pentru alte aventuri cu prichindelul.

Mai întâi, să precizez ce înseamnă pentru noi aceste locații baby friendly:

• locații accesibile pentru că nu ne place să stăm în coloană pe Valea Prahovei
• să găsim mâncare gătită acolo – cât mai proaspătă, de preferat făcută în casă pentru că nu vrem să cărăm după noi mâncare gătită pentru Amza și nici nu vrem să spălăm vase.
• să arate bine (evident, să fie curat) să aibe verdeață și curte în care să putem lenevi;
• să găsim si vreo 2 activități/drumeții în zonă;
• să nu aibe detalii prea periculoase – gen șemineu în cameră, scări sau pat etajat, ferestre prea accesibile, etc. (nu exagerăm însă ne uităm un pic înainte să alegem).

Satul Banului – Județul Prahova

A fost o ieșire spontană și chiar o întâmplare că am găsit disponibilitate, căci am mai încercat și niciodată nu am mai găsit liber.  La Satul Banului am bifat toate codițiile de mai sus. Am reușit să petrecem 2 zile în natură, fără semnal, bucurându-ne de mâncare delicioasă.

În drum spre locație ne-am oprit și la ruinele Palatului Micul Trianon din Florești (Prahova). Apoi am urmărit GPS-ul pâna am ajuns…nicăieri. Căci am pierdut semnalul. Pensiunea are o intrare pe o stradă foarte îngustă, aș spune chiar o uliță. Am intrat printr-o livadă frumoasă în spatele căreia am văzut căsuțele vechi românești cochete în stilul traditional…dar modern. Curtea mare a fost perfectă pentru Amza care a avut loc să zburde în voie. Chiar am putut să îl las să facă tot ce vrea căci nu existau pericole majore pentru el. După o masa copioasă și un somnic bun, am plecat la o plimbare pe dealurile și pădurea de lângă pensiune. A trebuit să traversăm și un râu, Amza a fost încântat. Seara am adormit cu fereastra deschisă în sunete de greieri.

Hanul Vatra – Județul Vâlcea

Aici am ajuns chiar de două ori cu Amza. Prima data când avea vreo 10 luni, a doua oare când avea aproape 2 ani. A fost perfect de fiecare dată. Ne place că este relativ aproape de București dar suficient de departe cât să te simți la munte. Este în județul Vâlcea, aproape de Horezu. Hanul păstrează stilul românesc traditional și are o poziție excelentă, lângă un râu și o pădure. Când l-am vizitat în iulie, am văzut pentru prima dată în viață licurici. Era plină pădurea de licurici.

Camerele sunt simple, confortabile. Noi am petrecut mult timp pe afară. Curtea hanului are o pajiște superbă, pe care am lenevit cu orele. Copiii au avut o mulțime de activități de făcut: au trecut podul peste apă, au aruncat cu pietre în apă, și-au improvizat un tobogan pe unul dintre “zidurile” de pământ ale hanului. Am plecat și în câteva plimbări: foarte aproape este Parcul Natural Buila Vânturărița, cu un peisaj minunat și cu câteva peșteri la care nu am reușit să urcăm cu Amza. Mai este Horezu și satul Olari, aflat în patrimonial Unesco. Iar în Costești localitatea în care se află hanul am descoperit un izvor cu ape minerale sulforoase și iodate.

Mâncarea gătită la han este exact cum trebuie: apetisantă pentru adulți și perfectă pentu copii. Toată mâncarea este gătită acolo, de câteva doamne din sat. A fost mai mult decât ne-am fi dorit. Ne-a rămas tare drag hanul căci acolo Amza a făcut primii pași singur singurel, la nici 10 luni.

Pensiunea Joyard – Porumbacu de Sus

Am descoperit Pensiunea Joyard întâmplător, de pe Facebook,  imediat ce și-a deschis porțile. Deși locația nu este chiar aproape de București, Amza a rezistat foarte bine cu o singură oprire până acolo, în Porumbacu de Sus (aproape de Sibiu).

Curtea pensiunii este perfectă pentru copii dar și pentru adulți. Proprietarul pensiunii ne-a ajutat cu foarte multe idei de plimbări în zonă. Sunt multe obiective de văzut. Noi am bifat Povestea Calendarului și Rezervația de cerbi și ciute. Deși pensiunea nu oferă mâncare, proprietarul ne-a pus în contact cu vecinii de acolo care gătesc o grămadă de bunătați, cam tot ce ne dorim noi. Mâncare simplă, tradițională dar proaspătă și gustoasă. Seara, după ce adormea Amza am stat în grădină în jurul focului.

Am mai făcut și o plimbare în sat, la plantația vecinilor de zmeură. Am alergat după rațe și ne-am bucurat de fructe proaspete.

Pensiunea Natura – Porumbacu de Jos

La Natura am fost în iarnă, prin ianuarie. Din nou, curtea perfectă pentru copii, aer curat, animăluțe de casă. Și o mâncare super baby friendly. Doamnele l-au răsfățat pe Amza cu fel de fel de bunătăți pentru copii: clătite, griș cu lapte, orez cu lapte, supă cu tăiței. Totul delicios. Pensiunea este în aceeași zonă cu Joyard. Noi venisem aici pentru zăpadă și săniuș. Am găsit din plin însă Amza nu a vrut să se urce pe sanie. Am găsit însă ceva atrăgător pentru el: caii de la Pensiunea Ghiocelul. Acolo se organizează plimbări prin pădure cu caii. Sigur vom reveni când va mai crește Amza.

În ultima zi, am dat o fugă până la Sibiu unde am vizitat Grădina Zoologică.