Prima vacanța cu bebe de 2 luni, din Grecia, septembrie 2023. Ne place mult Grecia, cu un an în urmă am fost în Creta, doar cu Amza. Despre Creta am scris aici. Și, pentru că este luna ianuarie și peste tot aud numai EARLY BOOKING, m-a luat un dor de Grecia și am zis să scriu câte ceva despre cum am organizat noi această vacanță.

Probabil cea mai frumoasă, poate pentru că am fost în formula de 4, poate și pentru că nu am plecat cu așteptări prea mari, ci mai pe mood-ul de “să ne adaptam, să ne relaxăm” . Ah, si probabil pentru că am renunțat la “trebuie să”. A fost o vacanță în care nu a trebuit să nimic. Ci doar să ne bucurăm. Nu a fost despre ce am vizitat, ce plaje am colindat sau ce restaurant am bifat. Și pentru asta a fost perfect, exact ce ne-a trebuit și ce ni s-a potrivit în acel moment.

Atenție, nu o să fie un articol despre organizarea unei plecări de succes cu copiii în 5 pași. Nu avem o astfel de rețeta. Ci doar experiența noastră, cum ne-am gândit că vrem să facem, ce a funcționat și ce nu în această vacanță cu bebe și cu un copil de 4 ani. Rezervarea o făcusem din februarie, adică cu mult timp înainte să nasc. Încă de atunci am optat pentru o vacanța cu bebe cu anulare gratuită, pentru că am zis că vom hotărî după ce vine Cuza pe lume. Nu știu dacă ne-am gândit vreun moment să o anulăm căci Cuza a venit tare frumos și liniștit și ne-am adaptat repejor unii cu alții.

Prima oprire: Plovdiv

Așa că pe 3 septembrie ne-am pus în mașină de dimineață și am pornit către Grecia. Am planificat drumul din 2 bucăți ca să nu ne grăbim. A fost o soluție câștigătoare pentru noi. Prima oprire a fost la Plovdiv, în Bulgaria. Un orășel cu centrul istoric tare frumos. Capitala europeană în anul 2019. Deci, ideal pentru o plimbare și o înghețată. Vremea nu a fost chiar minunată, a plouat în prima parte a zilei. Spre după amiază a fost ok. Am ieșit la plimbare pe străduțe cu Amza curiosul și Cuza somnorosul. Toată lumea happy și dornică de plimbare. 

Până la Plovdiv am făcut vreo 6 ore cred. Cu oprire la vama, la Veliko Tarnovo la benzinărie și cred că încă o oprire de alăptat.  Drumul, deși lung, l-am gestionat cu jucării, cântecele, cărticele, magneți și multă răbdare. Am găsit un hotel tare frumos chiar în centru, ne-am deplasat pe jos, am mâncat la un restaurant și am revenit pentru odihnă în cameră. 

Am vizitat și magazinul de dulciuri Hans & Gretel Plovidiv care arăta delicios. Și super distractiv pentru Amza.

Welcome to Greece

Dimineața, după micul dejun ne-am continuat drumul. Iar spre după amiază eram deja la cazarea din Grecia, în Sithonia, Nikiti. Am ales această destinație pentru că era cea mai aproape de România. Nu am vrut să trecem cu ferry în nicio insulă, din motive de siguranță pentru bebe. Ne-am gândit că dacă nu ne place ceva sau apare vreo problemă de sănătate, să ne putem urca în mașină și să venim acasă fără să depindem de alte mijloace de transport. Chiar în acea perioadă, au fost și niște furtuni urâte în anumite insule, inundații și vânturi foarte puternice, ne-am bucurat că am ales totuși un loc pe continent, aproape și de orașe mai mari. (Salonic era la 30 min).

Ziua în care am ajuns și următoarea au fost cu un cod de vânt și în locația noastră. Ce-i drept bătea destul de tare, așa că nu am ieșit prea mult afară. Cei de la hotel au fost tare atenți cu noi, am servit micul dejun și mesele chiar în apartament și pe terasă. Ne-au pus la dispoziție și pătuț. Și ne tot asigurau că vremea se va îndrepta. După cum am zis, nu aveam nimic de bifat deci nu prea ne-a speriat vântul. Ba chiar ne-a dat o idee: hai să facem ceva la interior. Așa că am descoperit Muzeul Tehnologiei în Salonic, la vreo 30 min de hotel. Distracție mare acolo! Amza și acum ne întreabă când mai mergem, căci a rămas cu o “datorie”. Nu a avut voie să intre la expoziția despre spațiul cosmic și cosmonauți, din cauza vârstei. (trebuia să aibă 5 ani). S-a bucurat de toate activitățile și experimentele împreună cu noi. Cuza a dormit tot timpul și ne-a lăsat să ne facem de cap.

Nikiti, oraș și plajă

Când am plecat de acolo, se înseninase destul de bine. Am continuat conform planului de vacanța cu bebe: fără niciun plan! Următoarele zile au fost la plajă sau la piscină, după chef. Cu plimbări lungi seara, pe faleză pentru înghețată. Am vizitat și orașul vechi din Nikiti, într-o după amiază.

Las Bandias Beach

Hotelul nostru era foarte aproape de plajă însă am fost cred doar de două ori la plaja din Nikiti. Ni s-a părut cam aglomerată pentru gustul nostru. Dar apa era tare limpede, știu că într-una din zile am stat cu Amza să urmărim peștișorii. Se vedeau foarte bine. În rest, am fost de câteva ori la plaja Las Bandidas. Ni s-a părut perfectă pentru noi. O pădure de pini – multă umbră pentru Cuza. Și plajă muuuultă și goală de alergat pentru Amza. O combinație formidabilă.

Rodia Beach Sithonia

Am mai fost si la plaja Rodia, unde am stat toata ziua. Din nou, grozavă plajă! Este un golfuleț cu o plajă minunată și cu multă umbră. Amza a fost încântat că am putut face un picnic la mare. Am comandat pizza și ne-am pus păturica direct pe nisip. Într-adevăr, o experiență tare frumoasă. Memorabilă. Ca întreaga vacanță, de altfel.

Cuza fost tot timpul cu noi. Da, a dormit. Dar a mai și plâns. A mai avut și colici. Da, ne-am adaptat pe programul lui dar și el s-a adaptat programului nostru. Până la urmă toată lumea era în vacanță, nu doar copiii. Și Amza a mai avut tantrumuri, nu au fost toate zilele zen. Exact ca și acasă. Dar asta nu înseamnă că ne-am stricat vacanța.  Sau că ne-a părut rău că am plecat în vacanța cu bebe. Nicidecum. 

Ce a funcționat în prima vacanța cu bebe și ce ar mai fi de îmbunătățit

Ce a funcționat bine pentru noi în prima vacanța cu bebe:

• relaxarea (să nu facem itinerarii și să alergăm de la o plajă la alta)
• somnul de prânz cu toții (atunci când s-a putut)
• nerespectarea strictă a orelor. Programul copiilor s-a decalat însă nu am făcut o tragedie din asta, au mai dormit în mașină sau la restaurant în cărucior. Nu am fost pe plaja la 8 dimineața, ci cu vreo 2 ore mai târziu pentru că leneveam la micul dejun. De aceea, am căutat plajele cu umbră, pădure, ca să putem sta până după prânz. 
• am cărat tot timpul după noi un ghiozdănel cu jucării pentru Amza. (cărticele, culori, stickere, mașinute, magneți, joculețe etc) care ne-au salvat atât pe plajă cât și la restaurant și în mașină). Am avut și vreo 2 lego-uri noi, mici pe care i le-am dat în așteptarea mâncării, ca să ne facem de lucru.
• am avut gustări pentru Amza, ca să îl liniștim când îl apuca brusc foamea.
• lipsa ecranelor. (abia în ultima zi și-a dat seama că TV-ul din camera funcționează)

Ce ar trebui să mai îmbunătățim:

• planificarea meselor, în special a mesei de prânz. În unele zile ne-am luat cu joaca, cu plaja și nu ne-am prea gândit unde o să mâncăm la prânz. Iar când venea prânzul, Amza era destul de obosit și irascibil (și noi cam la fel) și trebuia să găsim rapid o soluție. Să căutăm taverne, să nu fie prea departe ca să nu adoarmă în mașină, să fie cu mâncare ok (căutam cu review-uri de pe Tripadvisor), să avem unde să parcăm, etc. Am avut gustărele la noi mereu: fructe, biscuiței, prăjiturele pe care le primeam la micul dejun și le luam la noi. De vreo 2 ori, ne-a salvat și hotelul,  aveau și ei câteva preparate pe care le puteam servi: paste, burgeri, salate, quesadilla. Pentru Cuza a fost cel mai simplu: avea lăpticul la purtător mereu. 
• mai puține bagaje. Deși am învățat să renunț la multe chestii inutile când plec undeva, parcă tot mai e loc de optimizare, mai ales la haine. 
• mai multă atenție la distanța până la plaja. Când am făcut rezervare, mi-a plăcut tare mult hotelul și nu prea am luat în calcul distanța până la plajă. Scria că sunt 7 minute pe jos sau ceva de genul. Cele 7 minute au fost uneori vreo 25. Mai ales dacă uitam ceva în camera. Nu mai spun că erau 7 minute până la prima plajă. Dacă voiam să mergem într-o zona mai ok a plajei, mai aveam de mers. Plus că era o panta foarte abruptă, complicat de urcat cu căruciorul. Și Amza obosea și voia uneori și el in brațe. Următoarea cazare va fi fix pe plajă.

A fost bine să nu avem niciun plan. Ne-am adaptat din mers și chiar a funcționat. E drept că termenul de “concediu” nu mai are același sens atunci când mergi în vacanță cu bebe sau cu copiii, însă asta nu înseamnă ca nu e frumos. A meritat aă fim relaxați și prezenți. Să “nu trebuie să”. Și să avem încredere că suntem unde trebuie, cu cine trebuie. Cam așa ne-am întors din prima noastra vacanță împreună. Abia le așteptăm pe următoarele.